miercuri, 27 aprilie 2011

DE ZIUA TA

joi, 21 aprilie 2011

Bunicuta atomica la volan

Credeam ca am vazut destule la volan.  Am permis de conducere de mai bine de 10 ani, iar de aproape 10 ani conduc zilnic. Insa o intimplare mai simpatica in trafic nici ca am vazut. Veneam pe Ion Ratiu, unde se circula pe o banda dus, una intors, unde mai sint si gropile noastre prietenoase si aveam 40 - max 45 km / h. In fata aveam masini, iar din spate m-a ajuns o masina, care frineaza destul de brusc - de unde deduc ca avea oarece viteza si incepe sa-mi dea fash-uri.
 Nu reactionez, dat fiind faptul ca nu aveam nici unde sa opresc, nici cum sa depasesc si stau cumintica in coloana. Incepe sa claxoneze si ma uit in oglinda, vad pe cineva gesticulind si facindu-mi semn sa merg mai repede (am dedus dupa aceea) sau sa ma dau in dreapta sa treaca (adica o parcare intre copaci sau stalpi).
 Zimbesc neputincios si incetinesc pentru ca ne apropiem de semafor.
 Cind incetinesc vad masina ca urca pe bordura, prin dreapta mea, ia un gropan cit aproape juma` de roata si ma depaseste.
 In dreptul meu incetineste si comenteaza o babuta - cred ca avea peste 65 ani, culmea cu o fetia in masina, fara scaun, fara centuri, care statea in picioare intre scaune.
 In sinea mea imi spun "bine ca mama nu vrea sa conduca" si imi vad de urmarirea semaforului.
 Ajunge in dreptul masinii din fata mea si incepe sa se certe cu soferul, care nu vrea sa intre in intersectie pe rosu - care sa-i faca loc sa coboare de pe bordura.  Moment in care "doamna" deschide geamul, iese jumatate pe geam si ii striga soferului. Am deschis si eu putin geamul sa aud. Si nu mica mi-a fost mirarea cind aud: "va miscati ca o baba la concurs", "de ce aveti masini bune daca nu le folositi" sau "luati-va biciclete".
 L-am vazut pe sofer razand de-a binelea, lucru pe care l-am facut si eu.
 A tinut-o acolo pina a trecut el, eu n-am indraznit si i-am facut loc. Insa am vazut-o apoi pe tomis la biserica cum a trecut pe trecere, cu pietoni la nici 2 metrii de masina.
 Sa te mai intrebi daca era sanatoasa?

marți, 19 aprilie 2011

Noi si marea

Iubesc marea. Ma bucur ca m-am nascut aici, n-as schimba pentru nimic in lume asta. poate... sa locuiesc la malul unui ocean.... nu stiu. Nu stiu cum facem, insa marea face parte din viata noastra, ca e vara sau iarna. Nu ratam niciodata ocazia unei plimbari pe malul marii.
Asa ca simbata, desi n-a fost asa senin cum am fi vrut ne-am imbracat bine si ne-am dus sa petrecem putin timp pe maulul marii. Gabi e incintat ca are spatiu de alergat si joaca, noi ca ne relaxam si toti sintem fericiti. Nu am putut rata o cocotata sau un desen din scoici. Si cum mai nou ne place sa ne cataram unde avem loc, n-au scapat punctul de salvamar si un copacel.

Cind imi amintesc plimbarile noastre lungi pe malul marii atunci cind eram insarcinata, pentru aerosoli, sau impingind la carut cind era Gabi, bebe mic, realizez ca de acolo i se trage si lui Gabi placerea de a petrece timp pe plaja.
 Cum sa nu iubesti marea? E linga noi in oice moment, atunci cind sintem suparati ne asculta linistita, iar atunci cind explodam de entuziasm si ne distram la maxim ne primeste in valurile ei si ne lasa sa jucam o carte sau sa amestecam nisipul intr-o caldarusa.
 E acolo ... ne asteapta. Personal nu stiu ce ador la ea, zgomotul facut de valuri la mal, sau imensitatea ei albastra. Stiu doar ca face parte din noi, ca e o bucatica din viata noastra si ca-mi gasesc mereu echilibru linga ea.








"Ca o piesa de teatru, asa este viata?: nu intereseaza cat de mult a tinut, ci de cat de frumos s-a desfasurat."
Seneca

luni, 18 aprilie 2011

Activitate artistica- pictatul

Daca cineva mai avea vre-un dubiu ca gabi este bucatica rupta din mine, acum il eliminam.



Ne-am pus la masa de lucru, eu cu margele mele, lui i-am dat niste cartoane de la sulurile de hartie ig. - urmeaza sa le folosim in vre-un fel... am niste idei, dar inca nu le-am pus in practica. Deocamdata le coloram, atitea cite am adunat. A prins tare repede.
A fost extrem de incintat si culmea e ca a dat dovada si de multa rabdare. Chiar si citeva margele a desenat si cind spun desenat, ma refer la colorat pe intreaga suprafata, uniform si fara spatii.
Asa ca, micul meu artist trebuie incurajat. Ma bucur, asta pentru ca pe mine ma relaxeaza tare mult pictatul si tot ce tine de culori.
 Va dati seama ca asteptam ziua de vopsit oua. Anul asta incercam sa desenam pe citeva. Sint convinsa ca va fi foarte incintat. Si eu voi fi cu siguranta :)
 Numai tati se uita si se mira, asta pentru ca amindoi sintem mereu in priza, insa cind pictam stam cumintei la masa.

vineri, 15 aprilie 2011

Ce poti face intr-o seara ploioasa - amuzant

 Sau mai degraba, ce am facut noi ieri. Pentru ca avem programul tot incarcat, ieri ne-am propus sa facem un tur de cumparaturi, cu cele necesare we-lui care se apropie. Asa ca am mers la Brick in piata, de unde am achizitionat peste / legume. Apoi grabiti hai la Carrefour pentru a-i lua chiloti - a se citi pampersi - lui baby.
 Intentionind sa luam numai atit, nu am luat nici cos si nici vre-o sacosa la noi.
 Dar intre rafturi ... una dupa alta s-a umplut cosul mic, si in plus mai aveam citeva agatate si de mana.... platim si dupa ce bagam intr-o singura sacosa obiectele mici,  iesim dar nu inainte de a lua si ceva de la kfc si ne-am indreptat spre masina.
 Imaginea conteaza: eu cu pampersi, sacosica si Gabi, taica-su cu sacosa, sticle si geci. Dam sa mergem spre masina... cind ... lipsa chei. Se uita Mihai pe geam si le vede tronind mandre in contact.
 Incarcati, o luam spre taxiuri. Asta e... mergem acasa cu altceva decat cu masina noastra dar un sofer de microbuz, intalnit in drum ne tenteaza spunand ca pleaca imediat. Pentru ca stim ca cele dispre carrefour trec pe Aurel Vlaicu spre Campus, ne urcam in el, gabi fiind f incintat.
 Pleaca microbusul si la semafor, se inscrie pe banda de inainte. Ups... se pare ca am gresit....
 Ajunge la Boema, ne gindim noi "lasa ca ocoleste pe aici si o ia spre Dobrogea". Insa opreste motorul si anunta ca va stationa pret de citeva min. Gabi, incepe sa se plictiseasca si sa intrebe de ce nu pleaca si de ce a stins luminile.
 Asa ca ne dam jos si linga fiind taxiuri parcate, ne urcam in unul. L-am vazut pe soferul de microbus uitindu-se dupa noi foarte mirat si curios de hotararea noastra, dar eram prea preocupati de baby si de sacosi ca sa dam importanta altor persoane.
 In taxi ii spunem din obisnuinta in tomis nord, taximetristul raspunde "sintem in tomis nord", "la ciresica", precizam ...asta insemnind cam o statie de autobus. Nu mai comenteaza si ne duce.
 Acolo, schimbam citeva vorbe intre noi si stabilim sa urece doar Mihai sus cu sacosile si sa ia dublura cheilor de la masina, iar noi sa raminem in taxi, dupa ce s-a intors Mihai, ii spunem soferului : "la Carrefour" (probabil stia ca microbuzul din care coborasem mai devreme venise de acolo, ca i-am surprins un suras ... cu bun simt, nu a pus nici o intrebare).
 La Carrefour, incetinseste la prima intrare, noi "nu, nu aici .... mergem la a doua intrare", la a doua intrare in fata, incetineste, noi "la stanga, la a 4-a masina", omul opreste linga masina nostra, noi am coborat din taxi, am scos cheile de la masina noastra, am descuiat masina, si am intrat. Omul uimit s-a uitat lung... si ne-a spus la revedere.

 Pentru cine nu cunoste Constanta, actiunea intregului film, se afla pe maxim 1-2 km patrati, cred. 
Durata lui: cca 1 ora.
Costuri - 10 lei.
 Cine a fot incintat cel mai tare: Gabi.
 Si noi de soferi, si ceilalti de noi.
 A fost o seara placuta si amuzanta, nu?

miercuri, 13 aprilie 2011

Ziua mea, ziua mea... - 3 ani













Va dati seama, ca acasa a mai continuat petrecerea. Eu si Baby in mijlocul sufrageriei, despachetam la cadouri. Va multumim tuturor pentru darurile frumoase, ne-au incintat pe amindoi... in aceiasi masura.
Mai multe poze:

luni, 11 aprilie 2011

La multi ani, Baby!

La multi ani, puiul meu drag!

Au trecut 3 ani, trei ani minunati de cind ai aparut in viata nostra. Iti doresc sa fii sanatos, sa ai parte numai de bucurii. Mami si tati sint aici si vor fi mereu linga tine. Esti sufletul nostru si intreaga noastra viata ti-o daruim.
 Nu-mi pot imagina fericire mai mare decit aceea de a fi parinte. Daca inainte ma bucurau concediile, iesirile si maririle de salariu, acum fericirea suprema e sa te stiu bine, sa te vad zambind si fericit.
 Acum abia imi inteleg parintii, cind se declarau multumiti si fericiti daca eu zimbeam si eram multumita. Aud folosita expresia "sacrificii pentru copii", mi se pare atit de gresit formulata. Nu sint sacrificii, sint declaratii de iubire. Cind iti vezi fericit puiul, nu exista implinire mai mare. Chiar daca costa bani, timp sau energie. Asa am fost crescuta si n-a fost rau, asa vreau sa creasca si Gabi.
 Imi vad prioritatile actuale si nu mai seamana deloc cu cele de acum 4-5 ani. ma vad pe mine si nu ma recunosc. Desi nu eram chiar topita dupa copii, acum imi dau seama ca orice gest sau mimica a lui Gabi inseamna ceva, iar ceva-ul acela vreau sa-l stiu, sa-l simt.
 Ma bucur ca avem o familie unita, ma bucur ca ai parte de iubire, ma bucur ca ai 2-3 petreceri de ziua ta. Ca tuni, tutzi, tutzu, Coca, George, Marius, Alina, mami si tati  se mascaresc la unison ca tu sa te simti bine si iubit.
 Sper sa am energia si puterea sa te cresc mare, sa te educ, sa te ajut si sa fiu linga tine cind iti vei croi un drum in viata. sper sa gasesc sfaturile cele mai bune. Sper sa am intelepciunea de a te ghida cum e corect si echitabil. Sper sa devii ceea ce-ti vei dori, sa ai un echilibru interior si o baza solida de acasa. Vreau sa imi vad nepotii si pe tine adult.
 Te iubim mult, pui drag!

Invitatia

 La multi ani, puiul meu drag!!! Sa fii sanatos si sa te bucuri de viata, sa ai parte de tot ce-i mai bun. Mami si tati sint linga tine si te vor sustine.
Te iubim multtttttttttt de tot.

 Parca nu-mi vine sa cred ca au trecut 3 ani de la prima noastra intilnire. Parca nu-mi vine sa cred cum mina aceea de om s-a transformat intr-un baietel, vesel si istet.

vineri, 8 aprilie 2011

Dansuri



Am facut-o si pe asta...
 Multumita unei prietene dragi, l-am dus pe Gabi la dansuri. Curs pentru pitici.
 Amuzanta a fost de la un capat la altul, aceasta experienta.
 De la intrare... am vazut numai trupuri conturate  / lucrate. e o sala de gimnastica / sport pentru adulti. Eu si covrigeii mei, ne-am croit drum catre sala de dans a picilor printre sportivi si oameni ce tin la corpul lor. L-am bagat la inaintare pe Gabi si m-am strecurat.
 Ajuns in sala, vorbim cu doamna si-mi spune sa incercam o sedinta.
 Gabi, incintat nevoie mare, sta la dezbracat si incepe ora. Cel mai energic copil din sala... el era.
 Cit doamna le explica ce au de facut, el dadea 1-2 ture de sala, se mai stramba putin in oglinzile aflate pe pereti. Apoi in viteza venea si executa si el si ce faceau ceilalti copii.

 Interesant era sa ma fi vazut pe mine... geamul de la sala era mat, asa ca ma uitam prin niste dungi subtirele, care bineinteles erau si cam la 1.50 m de sol, deci trebuia sa stau aplecata - asta cam 1 ora. Si cel mai frumos, era imaginea de ansamblu... o grasunica stind aplecata la un geam, razand cind cu pofta, cind zambind... in timp ce in spatele meu la nici 1 metru erau aparate de gimnastica cu ocupanti, care se luptau de zor cu mainile sau picioarele.
 De executat a executat aproape tot, de participat la ceea ce se facea a participat, insa ... la sfarsitul sedintei mi-a spus ca "sa ma asteptam sa creasca si reveniti, inca nu asculta toate comenzile". Pe moment m-am infuriat... copilul meu sa asculte comenzi? E catelus? Am vrut sa-i spun, ca nici eu n-o prea fac... dar m-a invatat mama sa fiu mai concilianta... asa ca m-am infrinat si am spus ca revin dupa 6-7 luni.
 Asa ca ... vom cauta alta sala sau asteptam. Asta pentru ca baiatul la plecare mi-a spus ca a fost tare bine. Chiar intreba de a doua zi cind mai mergem la dansuri.
 Sa-i spun ca atunci cind va raspunde la rapel?
 Nu...  Oricum... incintata am fost si eu si el.

marți, 5 aprilie 2011

Prajitura cu gem si bezea

3 galbenusuri se amesteca cu 150 gr unt / margarina, 2 linguri smantana, 100 gr zahar pudra si un varf de amoniac stins, apoi adaugam faina cit cuprinde - cca 350-400 gr.

 Amestecul se intinde pe o foaie de copt cit tava, si se da la cuptor. Cind este aproape gata, am facut un amestec din gem, cacao, stafide si citeva nuci pe care l-am pus peste.
 Deasupra lui am pus albusurile batute cu putin zahar.

 Prajitura rapida si care nu are cum sa nu iasa. Nu este foarte aspectuasa, insa este gustoasa si foarte usor de facut.

luni, 4 aprilie 2011

O zi speciala

Astazi tatal meu, bunicul tau ar fi implinit 68 ani.
Din pacate nu mai este printre noi. De acolo de unde este stiu ca s-a aflat la cina din seara asta cu noi, cu mine, Mihai, baby si mama.

Amestec chinezesc cu carne de pui


 4 pulpe dezosate se taie fasii si se pun in tigaia incinsa cu putin ulei, si se tin pina se rumenesc usor. Apoi am adaugat putina apa, cit sa acopere bucatile de carne, peste care am pus legumele (amestecul chinezesc 400 gr).

 Le-am fiert si la final am adaugat putin sos de branza (cca 250 ml lapte, 1 lingura faina si o mana de branza rasa data intr-un clocot).
 Se mai dau intr-un fiert si adaugam condimentele: rozmarin si boia de ardei dulce.

 Separat am fiert putin orez, pentru a-l servi ca garnitura.

duminică, 3 aprilie 2011

Garsoniera din apartament

   In marele nostru apartament a incaput si garsoniera lui Baby. Glumeam... asta pentru ca apartamentul nostru e chiar mic, iar mini-garsoniera lui Baby ocupa aproape jumatate de sufragerie.
Dar cum am putea sa nu-i facem placerea?
E atit de incintat de cite ori il montam si implicat.



Asa ca ne apucam cu mic cu mare sa pregatim locul de campare.

Tati trage ... eu imping .. treaba temeinic facuta. 

Cioc, cioc, la fereastra.

 Vecinul de apartament, vine in vizita sau .... noi suntem in vizita la el ?

Un pupic pentru voinic.