Pictam tuburi hartie igienica

 Ocupatie noua... si incitanta. Nu ne-am impacat inca cu creioanele colorate, insa de pictat cu acrilice nu ne putem dezlipi.
 Pentru ca initial nu au avut o destinatie precisa, i-am spus lui Baby ca le vom folosi la bradul de Craciun. Asa ca ma gindesc cum va arata bradul nostru in acest an. Poate pina la Craciun gasesc o idee ptr a folosi munca nostra.

Pestii

 Cei 4 evaghelisti erau 3: Luca si Matei. 
 Asa si noi cu pestii... ne trezim dimineata cu 40-50 de pesti mici, agitati si "alergatori" in acvariu. La prinz, cind sa-i separam in maternitate ramasesera jumatate, dupa o saptamina mai avem unul singur. Detaliile neplacute nu le mentionam... ci doar ca promitem sa fim mai grijulii data viitoare.
 Pina atunci Baby isi hraneste seara de seara puii.

Robotel din hartie igienica

 Cum mami are minte cit Baby, am luat decizia de a ne face robotei.
 Uite asa iti decorezi casa rapid in alb / roz sau ce nuanta ai hirtia igienica.
Pentru Baby a fost amuzant.... si pentru noi la fel, mai ales la strins bucatelele mici, care zburau in toate partile cind s-a dezechipat copilul.

transalpina

 E frumos.... e chiar frumos. Daca as face o comparatie cu Transfagarasan, as spune ca e chiar mai frumoasa. Are de toate, si paduri, si creste golase si serpentine.
 Daca vrei sa te simti invingator, deasupra tuturor, puternic, linistit, sa simti ca esti putin mai aproape de divinitate, de "sus" ... acolo , acolo trebuie sa ajungi.
 Eu, noi... mai vrem.

Febra

 Am inceput gradi. Am inceput racelile. O saptamina de gradi (mult asteptata) = o saptamina de raceala.
 Prima: febra. Trei zile de febra, apoi a inceput sa expectoreze. Adica sa se adune mucozitati in gat si pe nas. A fost nevoie de antibiotic, se apropiase bine de 40`.
 Zice lumea ca asa e in colectivitate.... offf.
 Din fericire, forma facuta de el, inteleg ca  nu a fost foarte agresiva. Insa suficient cit sa ne sperie. Poate organismul lui nu era complet refacut dupa operatie, poate nu am apucat sa facem nici o cura de imunizare - cateva saptamini inainte... poate...
 Important este ca si-a revenit si si ca vrem iar la gradi.
 Sa vedem ce ne sfatuieste dr.

Prima zi de gradinita

 Prima zi de gradinita, a venit... asteptata, pregatita, sperata si dorita. De seara ne-am pregatit hainele, rucsacelul si am adormit greu, cu gandul la ziua ce urma. Nu stiu care din noi avea cele mai mari emotii: Baby, noi, bunicii sau unchii.
 Asa ca dimineata, la prima strigare a lui tati, de buna dimineata, ne-am intins amindoi si ne-am ridicat, sa incepem pregatirea ptr. ziua de serviciu.
 Vesel si bine dispus, a parcurs drumul spre gradi. "Gaganita" era deschisa, erau deja citiva copilasi acolo si inca de la intrare, era tot un zimbet. Ne-am gasit grupa si educatoarea, care ne-a asigurat ca se va ocupa de el, sa-i faca acomodarea mai usoara, mai ales ca ceilalti incepusera deja de doua saptamini.
 Asa ca i-am spus ca plecam la serviciu si venim sa-l luam cind terminam Senin a spus ca ne asteapta sa venim sa-l luam de la "evici" (e serviciul lui acolo) si zimbind s-a intors la grupa, la clasa. Mi s-au inodat lacrimile si gat si am varsat si atunci si apoi citeva lacrimi la soricei. Bine ca numai eu, bine ca nu m-a vazut. Am baiat mare, matur, serios.
 Toata ziua am stat pe ghimpi, am avut chiar impulsul de a merge sa-l luam la prinz, dar sfatuiti si pregatiti moral, am rezistat pina la 16. La fara 5 minute, eram la usa gradinitei.
 Cind ni s-a permis accesul, am intrat si l-am gasit pe Baby, schimbat deja de pijamale, cu pungulita in mina, cumintel. Pentru moment am crezut ca sta asa, sa plecam acasa si ca nu vrea sa mai revina. Cind surpriza, spune ca fost bine, ca vine si maine. Doamna de dupa-amiaza ne-a spus ca ei nu i-a facut probleme, ca a dormit de cind a venit ea.
 Asa ca asteptam cu nerabdare ziua de marti sa vedem ce ne spune doamna.

 Acasa nu povesteste prea multe. Insa e vesel, incintat si vrea sa mearga iar. Am tot incercat, dar n-am insistat prea tare sa scoatem mai multe.
 Asa ca marti dimineata, eram tare curiosi sa vedem ce ne spune doamna. Si surpriza: a fost cumintel, cooperant, a papat singurel, la baie se descurca singurel, il ajuta doar la schimbatul bluzei. Participa la activitati si e vesel.
 Nu ne vine sa credem . Doamna ne intreaba chiar daca a mai fost in colectivitate, la o cresa sau gradi. Ii infirmam si ea ne lauda. Aproape ca-mi dau iar lacrimile. Ma abtin, era Baby lina mine. Dar plec de la gradinita incintata nevoie mare.
 Puiul meu mic, e mare. Se descurca. Dar pentru mine e tot puiul meu mic, iubit.

Vacanta de vara Partea V - Sighet, Sapinta, Valea Izei, Barsana

 Ultima oprire in vacanta noastra de vara, a fost Sighetul Marmatiei. Aici mi-a placut tot, cazarea super si ca pret si calitate, oamenii vorbeau romana si amabili, oraselul cu tenta maramuresana, zona superba.
 De acolo, o zi am vizitat Sapinta si renumitul cimitir vesel. Nu pot sa spun ca m-a impresionat prea tare, in fond e un cimitir, nu prea mi-a ars de ras. Ce m-a impresionat mai tare a fost sa vad la slujba de duminica, oamenii imbracati in straie populare. Am prins si un botez la acea biserica si l-am privit cu placere. Frumoasa slujba, oamenoii asemenea.

 Nu am putut pleca fara o palariuta maramuresana. Gabi a fost foarte incintat de ea. Ne-am achizitionat si o ie, pentru serbarile de al gradi ce vor veni. Plus ca e simpatica tare. Nu am plecat cu mina goala, adica fara palinca traditionala. :)

 Am vizitat manastirea Sapinta, inca in lucru, insa sint convinsa ca atunci cind va fi gata, va fi un petic de rai. Asa e manastirea Barsana. Desi am vizitat multe manastiri pina acum, acolo chiar mi-a placut. Atit de liniste, de necomerciala si naturala. Flori, pasarele, copacei, pestisori in iaz... totul ca desprins dintr-o poveste. Facuta mai mult din lemn, fiecare corp de cladire era parca un mic castelas, ce parca era inconjurat si ingrijit de zane. Toate erau perfect alineate, curate, inflorite si vesele. Sperba.

 La Sighet am vizitat Memorialul Durerii.... m-as oprii numai in a-l enumera. N-as comenta prea mult. Tati daca are timp va scrie cred cate ceva.